Dupa acordul intervenit intre Guvern si FMI, BNR va inaspri, din nou, conditiile de acordare a imprumuturilor. Principalii \"beneficiari\" ai restrictiilor sunt tot romanii cu venituri mici, consumatori de electrocasnice de import; pentru cei care au beneficiat de pe urma cotei unice si au salarii mari, noile norme vor avea un impact minim. Valoarea unei rate ar putea fi limitata la numai un sfert din venitul net lunar, fata de 30-35% in prezent
Potrivit oficialului MFP, masura menita sa limiteze viteza de crestere a creditului a fost inclusa in scrisoarea suplimentara convenita cu reprezentantii Fondului Monetar International.
Popescu a adaugat ca decizia privind nivelul maxim pe care-l va putea reprezenta rata lunara de rambursat in totalul veniturilor imprumutatului revine Bancii Nationale a Romaniei.
Normele BNR prevad in prezent un maxim de 30-35% din veniturile clientului, in functie de tipul de imprumut atras. Aceste plafoane au fost introduse in luna februarie a anului trecut, tot dupa o intelegere cu FMI, din cauza aportului pe care l-a avut creditul neguvernamental in deteriorarea contului curent, aceeasi motivatie servita si ieri de ministrul Finantelor.
El a spus ca deficitul de cont curent este adancit de cresterea consumului, alimentata la randul ei din credite, facute de obicei pentru achizitia de produse din import.
Baltazar: O crestere moderata s-ar justifica
Consultantul financiar Bogdan Baltazar crede ca o crestere a plafonului cu pana la 5% s-ar justifica.
"Cel putin pentru creditul de consum s-ar justifica o majorare a nivelului maxim pe care-l va putea reprezenta rata lunara de rambursat in totalul veniturilor imprumutatului. Dar una moderata, de pana la 5%. Din cauza dezastruoasei productii interne de electronice, tot ce se cumpara prin credit de consum vine din import. Prin aceasta prisma, o limita la aceasta creditare ar avea efecte benefice asupra deficitului de cont curent.
La creditele imobiliare, majorarea ar trebui sa fie mult mai moderata. Importurile implicate de acest tip de credite sunt mult mai reduse, in sensul ca productia interna de materiale de constructii a evoluat bine", a explicat Baltazar.
Efecte perverse
Economistii sunt de acord ca o limitare a creditului n-ar strica, nici macar la nivelul de creditare din Romania, care nici nu viseaza inca sa concureze cu cel din UE. In fond, derapajul de pe deficitul de cont curent este o problema grava a Romaniei, semnalata de fiecare data de FMI. Se ridica insa un mare semn de intrebare legat de eficienta acestei masuri.
Teoretic, in urma cotei unice, principalii castigatori au fost cei cu salarii mari. Inclusiv ministrul Finantelor a recunoscut ca banii ramasi s-au dus in consum, deci mare parte din ei in credite pentru... importuri. Acum, un loc important in deficitul comercial il au autoturismele scumpe, luate, desigur, prin credit. Pe scurt, efectul pervers al unei inaspriri a regulilor de creditare ar fi ca aceasta s-ar putea sa nu ajute cu nimic balanta comerciala. Cei cu salarii mici nu ar mai avea cum sa se mai imprumute, pe cand cei cu salarii mari nici n-ar simti regulile mai dure recomandate de FMI. Rezultatul ar fi ca o familie cu venituri mici ar putea ramane fara un lucru banal ca frigiderul, iar cele cu venituri mari vor continua sa-si cumpere prin credit din import. Desigur, nu este vina lor, ci a economiei romanesti, care, desi creste, o face numai pe consum, productia interna fiind ca si inexistenta.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
