Fierberile din ultimul timp de pe piata media din Romania nu tin cont de tendinte: viitorul pare sa apartina presei specializate Nu este nevoie sa isi caute publicul, vin cititorii la ele. Si stiu exact de la cine pot lua bani. Sunt atuurile pe care presa specilizata le are in fata celei generaliste.
Piata romaneasca de media este, insa, atipica. Apar publicatii si televiziuni noi, majoritatea generaliste, care isi impart bugetele de media ale acelorasi companii. Asta in conditiile in care tendinta companiilor este de a aloca mai putini bani pentru promovare decat in anii precedenti.
Presa specializata are o sansa in plus, pentru ca specializat nu este doar continutul, ci si domeniul din care vin bugetele media, iar publicul este mai usor de fidelizat. De fapt, doar publicul interesat cauta acest gen de presa. In Romania, insa, sunt foarte putine domeniile pe care chiar exista concurenta intre reviste specializate. Este vorba despre piata publicatiilor auto, cea a revistelor de decoratiuni sau a ghidurilor de bucatarie. In rest, unul-doi actori sau sectoare total neacoperite. In general, publicatiile specializate s-au dezvoltat din suplimente de acest gen ale unor cotidiane. Reteta pare a fi simpla: ai nevoie de un colectiv redactional destul de mic, care sa asigure editarea textelor, si o serie de colaboratori, specialisti in domeniu, care sa scrie textele.
Nisa in presa pentru femei
"Superbebe" este un exemplu de presa specializata care are succes. Nu este doar un alt produs al presei pentru femei, ci acopera doar un domeniu din cele de interes pentru acest public. Se adreseaza doar femeilor gravide si tinerelor mame. Tana Pazara, redactorul-sef al publicatiei, s-a gandit la acest proiect dupa ce a nascut. A simtit atunci, ca si consumator, nevoia de o serie de informatii pe care le gasea cel mult risipite intr-o serie de alte publicatii pentru femei. L-a gandit ca pe un supliment al publicatiei la care lucra atunci, cotidianul "Ziua". Ulterior a realizat ca acest concept s-ar potrivi mai mult cu o revista lunara, glossy. Si asta pentru ca furnizorii de publicitate sunt mai interesati sa isi plaseze machetele in astfel de publicatii.
"Superbebe" apare in acest format din octombrie 2004 si este editata de Academia Catavencu. Inca de la primul numar a avut publicitate de aproximativ 10.000 euro. Investitia initiala nu a fost mare si a constat in principal in dotari pentru noua redactie. Asta pentru ca publicatia a beneficiat de infrastructura editorului. 15-20.000 de euro au cheltuit la inceput, in special pe calculatoare, birouri, telefoane, iar acel prim numar cu Mihaela Radulescu pe coperta a iesit intr-un tiraj de 25.000 de exemplare.
Dupa opt numere, au inteles cine le este publicul si ce vor cititorii de la ei. Cu un pret de 49.500 lei (4,95 RON), este mai scumpa decat alte publicatii de gen. Dar pretul se justifica prin investitia in pe care publicatia a facut-o in grafica. Ca orice revista glossy. Tirajul s-a stabilit acum la 17-20.000, in functie de pictorial sau de tema numarului respectiv. Retururile se inscriu intre 15 si 20% din tiraj, exemplare ce sunt apoi distribuite gratuit prin clinici si spitale. Veniturile din publicitate se situeaza in jurul a 12-15.000 euro brut pe numar. Doar tiparirea, salariile si fotografiile folosite costa cam 15.000 euro, la care se adauga celalte taxe si impozite. Tana Pazara se declara multumita. "Ca afacere, e bine sa ai o revista pe nisa "copii"".
"Auto Strada" a pavat drumul revistelor auto
"Auto Strada a pornit in decembrie 1998, initial ca un supliment al ziarului "Cotidianul". Arata ca un ziar, avea 8 pagini, apoi 16, dar nu avea o conceptie clara. Aparitia era saptamanala. De la numarul 4 am venit sa conduc suplimentul. Am intocmit o structura a viitoarei reviste, care in timp a crescut, a trecut pe hartie lucioasa, apoi pe actuala hartie si a ajuns aici. La momentul respectiv, eram singurul bilinar auto de pe piata, 42 de pagini, apoi 52, iar acum 84. Ulterior a aparut si "Autoshow"", spune Virgil Mihailovici, redactor-sef "Auto Strada".
Tirajul mediu al publicatiei este intre 8 si 10.000 exemplare. Piata nu cere mai mult, spune Mihailovici. Evenimentele speciale urca tirajul. Aparitia noului Cod rutier a facut ca publicatia sa apara in 40.000 de exemplare. Returul este foarte mic, intre 8 si 12%. Intr-o publicatie care vorbeste despre masini este greu sa delimitezi publicitatea de editorial. Prezentarea unui produs poate fi si una, si alta. "Noi nu promovam produse, eventual promovam idei despre tehnica, analize despre fenomentele pietei de la noi si internationale, opinii. O revista poate aduce multa publicitate, dar nu neaparat pentru ca acea publicatie are si continut", spune Virgil Mihailovici
Publicul-tinta al unui cititor de revista auto aste destul de clar: orice persoana care isi doreste informatii despre autoturisme sau piata auto. Persoane care au sau care au intentia sa isi achizitioneze o masina, deci care au o putere de cumparare cel putin medie. Lucru stiut de clientii de publicitate. Iar piata publicatiilor auto este una dintre cele mai aglomerate la noi in tara. Totusi, este loc, si profit, si pentru deschizatorii de drum cum este "Auto Strada", si pentru numele mari, "de afara" anuntate cu fast si bani multi, cum este "Top Gear".
Iese profit si fara publicitate
"Dosarele Istoriei" este un lunar ce rezista pe piata de 9 ani fara a fi publicat niciodata vreo pagina de reclama. Vanzarile ii sunt suficiente pentru a se autosustine. Cu un actionariat 100% romanesc, scoasa doar de istorici romani, a aparut in 1996, editata atunci de Mircea Suciu si Ion Cristoiu. Din 2001, Mircea Suciu a ramas singur cu revista. Tirajul variaza intre 8.500 si 12.000 de exemplare, iar un retur ce depaseste 150 de exemplare il ingrijoreaza. Revista costa 29.500 lei (2,95 RON), iar tiparirea unui numar, 50 de milioane, la care se adauga plata colaboratorilor si comisionul difuzorilor. Bani raman suficienti pentru a acoperi numarul urmator, dar si pentru un profit confortabil.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
