N-ar fi multe de adaugat la spusele guvernatorului BNR. Totul este explicit formulat. O contextualizare a prioritatilor stabilite, prin contrapozitie cu ceea ce domnia sa a denumit "modelul FMI", este totusi necesara. Marea problema a economiei romanesti in momentul de fata este, fara indoiala, ca aceasta este confruntata, in acelasi timp, cu penuria, sa-i spunem, traditionala de resurse si cu nou-aparutul exces de resurse.
Bugetul este in continuare in restriste, agentii economici sunt pe mai departe decapitalizati si impreuna, stat si sector privat, nu fac, la fel ca in anii trecuti, fata nevoilor. Totodata, insa, de afara sosesc bani (remiteri din partea lucratorilor romani in strainatate, fonduri de la Uniunea Europeana pentru sustinerea integrarii, incasari din privatizari mai semnificative si, colac peste pupaza, capitaluri speculative) care au inundat piata. Romania nu are mecanismele cu care sa cupleze respectivele disponibilitati aparute cu nevoile, indeosebi lipsind o piata bursiera care sa transforme fondurile pe termen scurt in necesarele finantari pe termen lung. Iata de ce dl Isarescu a pus in centrul politicii economice cresterea capacitatii de absorbtie a capitalurilor straine in Romania.
Problema exista si este teribila. Netratata, aceasta face ca Romania, in mod bizar, sa fie confruntata cu problemele de penurie de resurse cand resurse baltesc pe piata si cu probleme de exces de bani cand nevoile sunt mai mari decat oricand. Si Banca Nationala le ia in plin mai degraba pe cele derivand din excesul de bani pe piata, in timp ce guvernul, dimpotriva, pe cele legate de absenta resurselor necesare.
Guvernatorul este, intr-un fel, indreptatit sa ia la rost "modelul FMI", pentru ca FMI nu prea are de fapt solutii la problemele cu care este confruntata economia romaneasca actualmente. Nu are retete pentru a contracara excesul de bani! Si nici pentru a-l cupla la nevoile de finantare existente, caci aceasta inseamna de fapt piata bursiera functionala si deci ani si ani! Conditii in care FMI ignora problema si isi indreapta tirul spre infruntarea penuriilor de resurse prin clasicele restrangeri bugetare. Iata de ce este nemultumit dl Isarescu de FMI, desi cu adevarat suparat ar trebui sa fie pe FMI nu guvernatorul Bancii Nationale, ci guvernul, pus sa-si limiteze draconic si-asa neuzualul de mic deficit bugetar.
Unde insa dl Isarescu devine vulnerabil in punerea in discutie a "modelului FMI" este in legatura cu deficitul extern, a carui reducere este asezata pe primul loc de FMI si pe ultimul loc de dl Isarescu. Guvernatorul BNR este, intr-un fel, de inteles: trebuie sa caute o acoperire teoretica politicilor pe care este nevoit sa le promoveze in practica, dincolo de teoriile economice. BNR, care are in grija controlarea inflatiei, se lupta impotriva acesteia prin aprecierea leului, deci pe seama adancirii deficitului extern. Daca, intr-o lista de prioritati, deficitele externe sunt puse la urma, atunci totul apare in regula, caci practica ar respecta teoria. Daca se afla in fata pe lista de prioritati, cresterea economica este de salutat chiar in cazul in care este obtinuta, asa cum este obtinuta in perioada actuala, prin importuri, adica tot pe seama adancirii deficitului extern.
FMI poate este in domeniu de moda veche. Dar are cumpatarea si echilibrul celui trecut prin multe. Prin experiente multe, dintre care atatea si atatea nefericite! FMI stie mai bine decat oricine ca marile si numeroasele crahuri care au zguduit lumea mai putin dezvoltata, din care face parte si Romania, au fost toate generate de deficite externe nesustenabile, care au dus, la un moment dat, la neonorari in platile externe. In conturile interne spatiul de manevra este mai mare si, cu chiu cu vai, lucrurile se mai pot aranja sau vopsi. In conturile externe nu este insa loc de intors! FMI stie ce stie: de inflatie n-a murit nimeni, de deficite externe se poate insa capota economic!
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
